Biserica „Înălţarea Sfintei Cruci” a fost construită în anul 1487 şi face parte din primele patru biserici ridicate de Ştefan cel Mare la începutul campaniei de construcţii eclesiale (Între anii 1487 şi 1504 sunt ridicate peste 30 de biserici din piatră). Biserica nu este menţionată în cronici, dar ştim despre ea că a funcţionat ca mănăstire de maici până în perioada lui Petru Rareş.
Clopotniţa bisericii „Înălţarea Sfintei Cruci” a fost ridicată în perioada Episcopului Calistru de Rădăuţi - 1725, care s-a ocupat cu reînfiinţarea mănăstirii. În interiorul ei se află trei clopote turnate în secolul al XIX-lea de meşterii clopotari Făgăraş.
Construită în anul 1487, biserica păstrează cea mai veche expresie a stilului moldovenesc în arhitectură. Acest stil armonizează elemente bizantine cu elemente gotice la care adaugă soluţii originale moldoveneşti cum sunt turla sau cupola supraînălţate pe două sisteme de patru arce dispuse pieziş sau încrucişat. Împărţirea bisericii în cele trei camere principale (pronaos, naos şi altar) poate fi considerată o influenţă bizantină. La aceasta se asociază elementele gotice în sculptura de piatră, în zvelteţea turlelor şi a acoperişurilor. La baza edificiului eclesial moldovenesc se află „un plan bizantin executat de mâini gotice şi după principii gotice” (Balș).
Biserica „Înălţarea Sfintei Cruci” din Pătrăuţi necesită intervenţia de urgenţă a specialiştilor pentru a se asigura conservarea prin ȋndepărtarea factorilor de deteriorare interiori şi exteriori ca şi refacerea detaliilor originale de protecţie – acoperiş, streaşină, ȋnvelitoare.
Degradarea ȋnvelitorii de şiţă a permis infiltrarea apei din precipitaţii ȋn suprastructura podului, provocând astfel şi putrezirea unor elemente de şarpantă, atac biologic şi infiltraţii de apă cu deteriorarea spaţiilor interioare (inclusiv posibila afectare a picturii).
La biserică sunt prezente degradări ale tâmplăriei (uşi şi ferestre), ale trotuarului perimetral şi ale pardoselii interioare.
La clopotniţa de lemn erau prezente degradări ale ȋnvelitorii de şiţă şi ale şarpantei – cauzate de infiltraţii de apă, atac biologic. Pereţii clopotniţei – realizaţi din bârne de lemn erau de asemenea afectaţi de influenţa factorilor climatici şi biologici (prezenţă atac biologic). Pardoseala interioară din lemn se află într-o stare avansată de degradare, la fel și tâmplăria de lemn.
Niciunul din cele două obiective nu era pus ȋn valoare prin existenţa unui sistem de iluminat arhitectural. Soluţia de intervenţie a urmărit stoparea procesului de degradare, prin înlăturarea cauzelor acestuia, readucând imobilul, pe cât posibil, la starea sa iniţială.
Ca lucrări de intervenţie putem enumera: consolidarea conform concluziilor expertizei tehnice, refacerea învelitorii de şiţă şi a şarpantei, refacerea tâmplăriei din lemn, a pardoselilor interioare din cărămidă și a trotuarelor perimetrale de piatră cu rigolă.
La clopotniţă s-au realizat lucrări de înlocuire a învelitorii, de revizuire a tuturor elementelor de lemn prin înlocuirea celor degradate, înlocuirea tâmplăriei și a pardoselilor, precum și de consolidare a zidăriei de piatră a soclului.
S-a avut în vedere și refacerea instalaţiei electrice și a dotărilor necesare siguranţei la foc și antiefracţie, precum și iluminatul exterior arhitectural pentru punerea în valoare a obiectivului.
